|
Este o zi oarecare de vineri si stai la volanul masinii tale, intorcindu-te acasa. Aprinzi radioul. La stiri sint date informatii de mica importanta: intr-o tara indepartata au murit trei persoane de o oarecare gripa inca necunoscuta.
Nu dai multa atentie informatiei...
Luni cind te trezesti, auzi ca nu mai sint trei, ci 30.000 de morti intre vechile coline ale Indiei.
Specialisti de la Serviciul National pentru Sanatate a Stateleor Unite se afla deja acolo pentru verificarea situatiei.
Marti, aceasta este stirea cea mai importanta ce ocupa prima pagina a tuturor ziarelor, pentru ca nu mai este doar India, ci si Pachistanul, Iranul si Afganistanul, iar asta o
spunde toate agentiile de presa. O numesc “gripa misterioasa” si toti se-ntreaba; “Cum o vor controla?”.
In Europa panica deja s-a declansat cu inchiderea frontierelor. Auzi la telejurnal marturisirea unei doamne din Franta care vorbeste de un pacient decedat la spital din cauza gripei misterioase. La televizor spun ca odata ce ai contactat virusul, timp de o saptanina nu-ti dai seama c-ai avea ceva. Urmeaza patru zile de dureri teribile dupa care are loc decesul.
Si Regatul Unit inchide granitele, insa prea tirziu. A doua zi presedintele Statelor Unite inchide la rindu-i frontierele, pentru a evita contagiarea populatiei, pina-n momentul in care se va gasi antidotul.
In ziua urmatoare lumea se duce la biserica rugindu-se pentru gasirea solutiei medicale salvatoare. Intra cineva si spune: “Ascultati la radio ultimile stiri!”. Doua femei au murit la New York.
Acum pare ca-ntreaga lume a fost contaminata.
Oamenii de stiinta lucrind non stop incearca sa gaseasca antidotul, dar pare ca nu este posibil mai nimic. In sfirsit stirea atit de mult asteptata: a fost descifrat codul ADN-ului acestui virus. Se poate realiza si apoi produce pe scara larga antidotul. Este nevoie de singele cuiva care sa nu fi fost niciodata infectat si se da stirea ca toata lumea fuge la spitalul cel mai apropiat pentru a face examene hematologice.
Te duci si tu cu toata familia, impreuna cu vecinii, intrebindu-te: “Ce va urma? Sa fie asta sfirsitul lumii?”.
La spital, dupa efectuarea examenelor, iese un medic strigind un nume. Cel mai mic dintre fiii tai ce se afla linga tine, te apuca de haina si-ti spun e:”Tata, este numele meu!”. Inainte de a avea vreo reactie iti iau copilul iar tu strigi: “Asteptati!”. Ei iti raspund: “Totul va fi bine, singele lui este curat, singele lui este pur. Credem ca are tipul de singe potrivit”.
Dupa cinci minute medicii ies strigind si rizind de bucurie. Este pentru prima oara ca-i vezi veseli dupa o lunga saptamina de munca incordata si groaza generala. Medicul cel mai in virsta se apropie de tine si-ti spune: “Putem sa stam de vorba un moment?... Nu stiam ca donatorul va fi un copilas si de aceea trebuie sa semnati aceste hirtii pentru a putea recolta singele”. In timp ce citesti formularul iti dai seama ca nu este specificata cantitatea de singe si-ntrebi: “Cit singe?”...
Surisul dispare de pe fata medicului care-ti raspunde: “Nu ne gindeam c-ar fi vorba de un copilas. Nu am fost pregatiti pentru o astfel de eventualitate... Va trebui sa-l folosim pe tot!”...
Nu-ti vine sa crezi si-ncerci sa reactionezi: “Dar, doctore..” In timp ce medicul continua sa-ti zica: “Nu intelegeti, este vorba de un tratament salvator pentru intreaga omenire! Va rog sa semnati, avem nevoie de tot singele”. Tu intrebi disperat: Dar nu puteti face o transfuzie?” iar raspunsul este:”Daca vom gasi alt singe pur, o vom face... Semnati? Va rugam! SEMNATI !!!!!!!”.
Mut si fara a-mi mai simti degetele de la mina care stringeau pixul, SEMNEZ. Te intreaba: “Doriti sa va vedeti copilul?”
Te duci la sala de urgente unde te asteapta baietelul, care-ti spune: “Tata, mama, ce se-ntimpla?” Ii iei minuta si ii spui: “Fiule, mama Ta si eu te iubim foarte mult, te iubim si nu vom ingadui niciodata sa se intimple ceva ce nu-i necesar, intelegi?” Si cind doctorul se intoarce si spune: Imi pare rau dar trebuie sa-ncepem, in toata lumea oamenii mor”, tu ai fi plecat? Ai fi putut intoarce spatele copilului tau lasindu-l acolo?... in timp ce el iti spunea: “Tata, Mama, de ce ma parasiti?“...
Dupa o saptamina, in timp ce faci slujba pentru evocarea fiului tau, unii stau pe la casele lor, altii n-au venit pentru ca au preferat sa mearga la plimbare sau pe stadion la meci in timp ce altii participa la ceremonie cu un suris fals prefacindu-se ca-i intereseaza cit de cit durerea ta. Ai vrea sa opresti intreaga ceremonie si sa strigi: “Fiul meu a murit pentru voi !!!! Chiar nu va pasa deloc?”.....
Uneori asta vrea sa ne spuna Dumnezeu: “Fiul meu a murit pentru voi si voi nu intelegeti cit de mult va iubesc?”.
Este interesant sa vezi cit de usor este pentru oameni
sa-l respinga pe Dumnezeu, pentru ca apoi tot ei sa se-intrebe de ce lumea se transforma din rau in si mai rau.
Este curios sa vedem cu cita usurinta credem in ce scriu ziarele, in timp ce contestam ceeace este scris in Biblie..
Este curios cum ne straduim zi dupa zi sa acumulam bunuri pamintesti si nu dedicam nici macar un minut pentru a ne imbogati cu cele ceresti.
Este curios cum cineva poate sa zica: “Eu cred in Dumnezeu”, insa cu faptele sale demonstreaza ca urmeaza cu totul alte cai..
Este curios cum “transmitem” (prin internet, fax, SMS, etc) glume de tot felul, dintre acelea ce se raspindesc precum focul...., dar cind e sa trimitem mesaje legate de Dumnezeu, ezitam mult inainte de a o face.
Este curios cum destrabalarea cruda, vulgara si obscena trece in mod liber in asazisul Spatiu-Cibernetic in timp ce discutia despre Isus este sufocata in scoli si la locurile de munca.
E CURIOS, NU?
Dar mai curios este sa vezi un crestin este atit de infocat duminica in biserica, dar invizibil tot restul saptaminii.
Este curios ca atunci cind termini de citit acest mesaj, nu simti necesitatea de a-l transmite la multi dintre cei ce sint pe lista ta de e-mail: simplu, pentru ca nu esti sigur(a) de ceea ce vor crede ei despre tine.
Este curios ca pe noi ne intereseaza ceea ce crede lumea de noi, mai degraba de ceea ce crede Dumnezeu de fiecare dintre noi.
|
English
